Sursa foto: Dăruiește Viață; Credit: Banu Ștefan

De peste un deceniu, numele Carmen Uscatu este legat de unele dintre cele mai ambițioase și concrete schimbări din sistemul medical românesc, pornite nu dintr-o funcție publică, ci din revoltă, empatie și dorința de a face lucrurile corect. 

Implicarea ei în Dăruiește Viață a pornit dintr-o experiență personală dură și dintr-o nevoie clară de a face lucrurile diferit, acolo unde pacienții și familiile lor sunt adesea lăsați singuri. În timp, această implicare s-a transformat într-un demers coerent și constant: de la sprijin punctual pentru pacienți, la schimbări de infrastructură, parteneriate internaționale și construirea primului spital de copii ridicat exclusiv din donații și sponsorizări. 

A început să facă voluntariat în timpul liber, pe când lucra în marketing, la o multinațională. Este una dintre fondatoarele Dăruiește Viață. A decis să se implice cu gândul de a schimba radical modul în care sunt tratați bolnavii de cancer în România. În 2025 a absolvit un masterat în Global Child Health la una dintre cele mai prestigioase instituții din lume, St. Jude Children’s Research Hospital din SUA. Caută mereu soluții prin care copiii cu cancer și alte boli grave din România să aibă aceleași șanse la viață ca aceia din vestul Europei și din SUA, transformând România într-un exemplu pentru Europa de Est. De ziua ei, în 2024, a publicat volumul de memorii Anul în care nu am murit.

Am stat la discuții cu Carmen Uscatu de la Dăruiește Viață despre ce înseamnă să lupți cu un sistem rigid, cum se câștigă și se păstrează încrederea oamenilor, despre rolul comunității, al artiștilor și despre ce mai lipsește ca șansele la viață ale copiilor din România să nu mai depindă de noroc. 

Sursa foto: Dăruiește Viață; Credit: Banu Ștefan

***

ladiscutii.ro: Cine sunteți și ce v-a determinat să vă implicați în proiectul „Dăruiește Viață”? Există un moment sau o experiență care v-a convins că merită să investiți atât de mult timp și energie în sistemul medical?  

Carmen Uscatu: Om, în primul rând. Un om care a avut (ne)șansa să se lovească foarte devreme în viață de sistemul medical românesc – de drumurile între spitale, de umilința și dezumanizarea prin care trec pacientul și familia lui, de lipsa de sprijin moral și psihologic. Nu am planificat să fac ceea ce fac astăzi, în ciuda experienței pe care am trăit-o la douăzeci și un pic de ani. Însă m-a ajutat foarte mult să înțeleg ulterior perspectiva pacientului și să găsesc metode prin care să pot să redau demnitatea pacientului cu diagnostic grav.

Dăruiește Viață a pornit de la cazul unui băiat de 17 ani, bolnav de leucemie, care avea nevoie de bani pentru a face un transplant de măduvă în Israel. În 2009 astfel de proceduri nu se făceau în România, iar dosarul lui Dragoș, prin care statul român îi putea deconta procedura prohibitivă pentru familia lui, era blocat în fișetele și nepăsarea unor funcționari publici. Câțiva prieteni am fost revoltați de ce se întâmpla și am decis să luptăm pentru Dragoș, chiar înainte să-l cunoaștem – cu zeci de telefoane și e-mailuri, cu un protest în fața Guvernului pe vremea când acest lucru nu era atât de obișnuit. Am reușit să obținem deblocarea dosarului și Dragoș a plecat la tratament. Din cauza infecțiilor cu care a plecat nu a supraviețuit. Zilele următoare au fost cruciale pentru ce a devenit Dăruiește Viață astăzi – povestea luptei noastre a fost mediatizată, iar noi am primit sute de emailuri cu oameni care treceau prin situații similare. Atunci am decis că este nevoie de o schimbare sistemică, că este nevoie de infrastructură, de echipamente, de training pentru a crea în România condițiile prin care acești pacienți să fie tratați în cele mai bune condiții.

14 ani mai târziu, Dăruiește Viață a construit un Spital de la zero, creând astfel infrastructura necesară pentru tratarea multi și interdisciplinară a copilului bolnav de cancer, a renovat zeci de secții de oncologie adulți și copii, a construit două spitale modulare ATI în pandemie, a facilitat două parteneriate strategice la nivel internațional între Spitalul Marie Curie și Princess Maxima Center – Olanda și St. Jude’s Research Hospital – SUA, care vor aduce un beneficiu real copiilor bolnavi de cancer și a implementat zeci de alte proiecte al căror impact se vede în șanse în plus la viață. Peste 500.000 de donatori persoane fizice și peste 10.000 de companii s-au alăturat demersurilor noastre de a da șanse în plus la viață.

Sursa foto: Dăruiește Viață; Credit: Cătălin Georgescu

ladiscutii.ro: „Dăruiește Viață” s-a născut din dorința de a reforma sistemul medical românesc. Care a fost cel mai greu moment de până acum și ce v-a dat puterea să mergeți mai departe?

Carmen Uscatu: Dăruiește Viață și-a dorit să dea aceleași șanse de supraviețuire pacienților cu boli grave, indiferent de locul în care se nasc – un pacient din România să nu plece din start cu un minus pentru că s-a născut în România.

Momente grele au fost infinite, dar, atunci când te uiți înapoi, tinzi să vezi lucrurile care au ieșit bine. Ce mă ajută pe mine să merg mai departe este speranța pe care o văd în ochii pacienților internați în noul Spital, în ochii părinților care își văd pentru prima dată copiii, în luni de zile, că se dau jos din pat, își iau stativul de perfuzie și merg la locul de joacă sau la cinema să vadă un film – toate în interiorul Spitalului. Speranța din ochii cadrelor medicale care se pot consulta cu colegii lor din clinici de renume internațional, care au acces la know-how internațional și se simt sprijiniți în lupta lor. Speranța din ochii donatorilor pe care îi cunosc, care spun cu mândrie: Eu am făcut acest lucru. Eu am făcut un Spital și vă voi rămâne alături și pentru construcția Campusului Medical Pediatric.

ladiscutii.ro: Ați construit primul Spital de copii din România finanțat exclusiv din donații și sponsorizări. Cum ați gestionat încrederea donatorilor într-un proiect atât de mare și complex?

Carmen Uscatu: Sunt trei ingrediente și trei principii la care ținem foarte mult la Dăruiește Viață: transparența, rezultate palpabile și vizibile și comunicarea onestă. Donatorii noștri au avut și au încredere pentru că vorbim constant cu ei, pentru că îi ținem informați, pentru că le arătăm ce facem cu donațiile lor, care este impactul direct al implicării lor, pentru că suntem onești – chiar și atunci când ne este greu și întâmpinăm momente dificile. Încrederea pe care am primit-o a fost motorul extraordinar al acestei reușite, dar a venit și cu o responsabilizare enormă – când spunem #Noi am făcut un Spital, acest #Noi înseamnă peste 350.000 de donatori persoane fizice și peste 8.000 de companii. Înseamnă zeci de voluntari, o echipă extraordinară pe care o am alături la Dăruiește Viață și furnizori de servicii care de multe ori au mers the extra mile pentru că au înțeles importanța strategică a acestui proiect. Spitalul și, acum, Campusul Medical Pediatric sunt un proiect de țară pentru România. Îndrăznesc să spun că este poate cel mai important proiect al ultimilor 36 de ani tocmai pentru că este un proiect făcut de oameni, atunci când statul a stat sau a eșuat.

Sursa foto: Dăruiește Viață; Credit: Cătălin Georgescu

ladiscutii.ro: În același timp, personalul medical e uneori reticent la schimbare. Cum abordați această tensiune între inovație și mentalitatea tradițională a medicilor și asistenților?

Carmen Uscatu: Schimbările nu sunt ușoare și nu vin peste noapte. Chiar și atunci când construiești un Spital de 12.000mp și lucrezi la planurile pentru un Campus Medical Pediatric de peste 28.000mp. Nu am pornit cu gândul că, odată ce noul Spital a devenit funcțional, lucrurile vor fi cu totul diferite de a doua zi. Însă am pornit cu speranța că, pas cu pas, lucrurile se vor schimba. Așa cum ne-a spus un medic ATI care s-a relocat în noul Spital și s-a specializat cu sprijinul Dăruiește Viață în terapia durerii: Valul schimbării a venit și nu mai poate nimeni să-l oprească. Din fericire pentru noi și pentru pacienți și părinții lor, am găsit deschidere la Spitalul Marie Curie la nivel de management și de echipe medicale – lucrăm împreună, ne consultăm, noi sprijinim acolo unde putem, dincolo de infrastructura creată, și mă refer aici în special la trainingurile și fellowshipurile internaționale la care cadrele medicale participă. Învățăm împreună să creștem calitatea actului medical și a felului în care se oferă îngrijire medicală în România. Este un proces, însă – sunt pași înainte, dar sunt și pași înapoi. Esențial însă mi se pare că nu pierdem niciodată din vedere scopul nostru: acela de a oferi șanse în plus pacienților-copii și speranță și respect părinților lor.

ladiscutii.ro: Ați influențat legislația pentru drepturile pacienților și ați construit secții unice în România. Care au fost cele mai dificile momente în relația cu autoritățile și cum le-ați depășit?

Carmen Uscatu: Înțeleg cum poate fi dificil și pentru autorități și, mai ales pentru reprezentanții lor, să fie confruntați direct cu neputința, lipsa de inițiativă și de rezultate reale prin comparație cu ceea ce a reușit Dăruiește Viață să realizeze în cei peste 14 ani de activitate. Este însă de datoria noastră, a fiecăruia dintre noi, să le cooptăm pe autorități pentru a colabora, să îi criticăm atunci când greșesc, să venim cu soluții pe care să le discutăm împreună cu cei pe care îi alegem să ne reprezinte interesele, să aibă grijă de sănătatea noastră și a copiilor noștri și de viața celor mai vulnerabili dintre noi. Este un gest de igienă personală.

Cred cu tărie că abordarea sănătoasă a acestei relații este colaborarea bazată pe respect – Dăruiește Viață va fi mereu deschisă la dialog, la consultări, la a împărtăși din experiența și know-how-ul acumulat în beneficiul real al pacienților și al cadrelor medicale. În egală măsură vom sesiza derapajele, vom solicita lămuriri și vom apăra întotdeauna drepturilor pacienților. Este de datoria noastră și este rezultatul încrederii care ne-a fost acordată de peste jumătate de milion de oameni. Atâta timp cât de ambele părți ale mesei va prima interesul pacientului cred că putem colabora și construi împreună, indiferent de instituțiile în cauză sau de culoarea politică a oamenilor care le conduc.

ladiscutii.ro: În ce măsură Spitalul de Copii de la Marie Curie și proiectele voastre asigură tratamente echitabile pentru toți pacienții, indiferent de orașul din care vin sau de situația lor financiară?

Carmen Uscatu: Peste jumătate din pacienții care ajung anual la Spitalul Marie Curie sunt din afara Bucureștiului, de aceea Campusul Medical Pediatric la care lucrăm acum și care este continuarea proiectului #NoiFacemUnSpital are adresabilitate națională. În plus, noua infrastructură va facilita crearea de centre de excelență pentru diferite specializări, un hub național, dar și regional pentru ceea ce se numește best in class treatment.

Un alt exemplu relevant este faptul că 70% dintre pacienții care s-au tratat în secția de oncologie în primul an de funcționare a noului Spital au fost din afara Bucureștiului, din întreaga țară.  

Randări ale Campusului Medical Pediatric. Sursa foto: Dăruiește Viață

ladiscutii.ro: Muzica și artiștii v-au sprijinit constant în fundraising. Cât de mult contează aceste colaborări pentru succesul proiectelor și ce lecții ați învățat despre mobilizarea comunității?

Carmen Uscatu: Enorm. Sunt zeci, sute de oameni care ne-au acordat încredere, uneori poate mai multă decât am avut noi în noi înșine. Îi mulțumim fiecăruia în parte – muzicieni, actori, jurnaliști, persoane publice. Fără sprijinul lor, comunitatea #NoiFacemUnSpital nu ar fi devenit cea mai mare mișcare de implicare socială din România.

ladiscutii.ro: Construcția spitalului a implicat tehnologii și concepte noi (bloc operator în sticlă, grădină interioară, spații pentru părinți). Care au fost cele mai mari provocări practice în a transforma aceste idei în realitate?

Carmen Uscatu: Aș nominaliza, mai degrabă, care a fost principalul nostru avantaj în eforturile de a aduce cele mai noi tehnologii și de a construi un Spital ca afară. Acest avantaj poartă un nume – este vorba despre arhitecta proiectului Raluca Șoaita. Raluca a fost cea care a avut know-how-ul, priceperea și mai ales răbdarea de a armoniza toate cerințele, având grijă să nu facă rabat de la ceea ce ne-am propus: un spital la cele mai înalte standarde de funcționare.

Sursa foto: Dăruiește Viață; Credit: Cătălin Georgescu

ladiscutii.ro: Privind spre viitor, ce obstacole majore vedeți pentru „Dăruiește Viață” și pentru reforma sistemului medical românesc în următorii 5-10 ani? Ce soluții credeți că sunt realiste?

Carmen Uscatu: Realist, cred că România a progresat enorm față de acum 10-15 ani. Însă mai avem multe lucruri de făcut. De exemplu, în cancerul pediatric, atâta timp cât rata de supraviețuire nu este la nivelul țărilor din Vest, atâta timp cât nu participăm la suficiente studii clinice, atâta timp cât nu se face cercetare, misiunea noastră nu se oprește. La nivel de infrastructură medicală, copiii noștri nu pot continua să fie tratați în clădiri construite acum 50 de ani, conforme standardelor de atunci, clădiri care nu sunt gândite pentru a pune accent pe calitatea vieții cât timp ești internat în spital.

Cred în oameni. Cred în puterea oamenilor de a-și dori mai mult, de a începe să schimbe lucrurile în jurul lor, de a găsi alți oameni care să se alieze cu visul lor, care să nu fie mulțumiți cu lasă că merge și așa. Cred în oameni care vor să arate că se poate, care vor să-și facă treaba cu respect pentru semenii lor.

Sursa foto: Dăruiește Viață; Credit: Cătălin Georgescu