Sursa foto: Facebook/Fără Zahăr
Dacă spui umor muzical românesc, e aproape imposibil să nu-ți vină în minte Fără Zahăr. Bobi Dumitraș și Bobo Burlăcianu au reușit, încă din 2001, să aducă pe scenă un tip muzical unic în România, cu versuri care fac publicul să râdă, dar și să reflecteze. De la „Sandu”, devenit aproape un imn al generației 2000, până la spectacolele de teatru cu pisici sucevene, cei doi au construit o carieră care nu se rezumă doar la glume puse pe note, ci și la o formă autentică de artă, în care satira, poezia și muzica se împletesc.
Ce îi face speciali? Poate faptul că nu și-au pierdut autoironia, poate naturalețea cu care trec de la o glumă spumoasă la un mesaj serios, poate modul în care reușesc să fie la fel de actuali și după două decenii. Cert este că trupa Fără Zahăr nu e doar o bucată de nostalgie, ci un proiect viu, care continuă să surprindă și să inspire.
Am stat la discuții cu Bobi și Bobo despre esența trupei, despre primele concerte, despre umorul de ieri și de azi, dar și despre ce mai urmează pentru publicul lor.
***
ladiscutii.ro: Cum ați descrie, în câteva cuvinte, esența Fără Zahăr pentru cineva care nu v-a ascultat niciodată?
Bobi Dumitraș: În câteva cuvinte aș zice că viața este o comedie amăruie și noi suntem niște meșteri de zâmbete.
Bobo Burlăcianu: Esența Fără Zahăr stă în versurile comice și deștept ticluite de Bobi.

ladiscutii.ro: Vă mai amintiți primul vostru concert? Ce a mers bine și ce… mai puțin bine?
Bobi Dumitraș: Da, îmi amintesc că a fost la Siret, la invitația regretatului nostru prieten, Cornel Udrea, în vara lui 2003. A trebuit să mă învoiesc de la job și țin minte că onorariul a depășit salariul meu lunar. A ieșit totul foarte bine, ba chiar am fost bisați.
Bobo Burlăcianu: Era un festival de umor, cred. A fost o bucurie și o împlinire. Încă nu eram lansați la nivel național.
ladiscutii.ro: Ați avut vreodată piese cenzurate sau interzise?
Bobi Dumitraș: La noi cenzura se întâmplă înainte de a produce un cântec. Odată ce ne punem de acord că un anumit text poate fi prezentat publicului, ni-l asumăm. Pe de altă parte, avem mereu grijă să ne pliem pe așteptările publicului, în sensul că dacă suntem invitați într-un festival în care simțim că lumea vibrează la poezie și emoție, nu avem nicio problemă în a nu include in playlist cântece mai aspre, cum ar fi The MF Song.
Bobo Burlăcianu: Nu. Casele de producție ne-au dat libertate de creație deplină, ba chiar a fost încurajată, în mod subtil, la un moment dat, crearea de versuri mai acide pentru un plus de audiență.
ladiscutii.ro: Mai găsește publicul vostru aceleași lucruri amuzante ca la început ori s-au schimbat gusturile în materie de umor?
Bobi Dumitraș: Umorul este în continuă schimbare, apar noi și noi forme de exprimare. Cântecele noastre mai recente diferă destul de mult de cele de acum 20 de ani. Simțul umorului, însă, este o constantă care ține de educația fiecăruia. Publicul nostru, din moment ce a fost atras de muzica asta, rămâne cu urechea pe noi.
Bobo Burlăcianu: Da și da. Gusturile cu siguranță s-au schimbat, dar nostalgia vremurilor de odinioară face oamenii să rezoneze și în prezent cu piese vechi, chiar dacă personajele menționate acolo nu mai sunt de actualitate.

ladiscutii.ro: Ce părere aveți despre umorul de azi din România, comparativ cu cel de acum 20 de ani?
Bobi Dumitraș: Nu se mai face, maică, umor cum era pe vremea noastră! Doar că asta se zice dintotdeauna și e fals. Dacă ceva te face să râzi cu poftă, înseamnă că se numește umor. Dacă acel ceva a fost un banc vulgar sau o glumă fină, elaborată, ține de nivelul tău de educație. Nu există, din fericire, un pat procustian pentru starea de haz.
Bobo Burlăcianu: Eu nu prea sunt la curent cu umorul de azi. Cred că e foarte diversificat. La stand-up mă refer, că în muzică e, în continuare, prea puțin reprezentat. Senzația mea e că cei care au mai mare succes și sunt la vârf sunt și cei mai inteligenți și cu un nivel cultural crescut. Acolo se face o diferență de calitate și mă bucură faptul că e așa.
ladiscutii.ro: „Sandu” a devenit aproape un imn. Cum s-a născut personajul?
Bobi Dumitraș: Sandu, ca personaj al unei parodii, s-a născut ca un cumul de trăsături pe care le-am remarcat la diverși tineri din zona rurală moldovenească. Tineri simpli, cu nevoi normale și hormoni greu de ținut în frâu.
Bobo Burlăcianu: Din ideea de a parodia piesa „Stan” a lui Eminem, căruia îi mulțumim pe această cale.
ladiscutii.ro: Ce ați învățat unul de la altul în toți anii de colaborare?
Bobi Dumitraș: Eu fiind cu 9 luni mai în vârstă decât Bobo, până s-a născut el deja știam tot ce era de știut, așa că nu am avut ce învăța, ci mai degrabă l-am învățat eu pe el.
Bobo Burlăcianu: Răbdare, reziliență… Am învățat să iau lucrurile mai puțin în tragic și să fiu mai relaxat. Apoi… câte ceva despre cum funcționează motoarele auto, cum se folosește platforma de facturare online, câteva lucruri despre construcții, economie și administrarea afacerilor etc. Multe.

ladiscutii.ro: Ce rol are autoironia în viața și în cariera voastră?
Bobi Dumitraș: Autoironia te lasă să spui o droaie de prostii fără ca cineva să aibă dreptul de a se simți lezat. E o sursă de umor benign care scurtează foarte eficient distanța dintre artist și public. În viața de zi cu zi mă ajută să scap de amenzile rutiere. Capul jos, zici că ești prost și că nu meriți să ai permis, iar șansele să scapi doar cu avertisment sunt destul de consistente.
Bobo Burlăcianu: Nu atât de mare pe cât s-ar putea crede. Eu am tendința de a lua lucrurile foarte în serios, inclusiv umorul. Cântăresc foarte bine o glumă, o analizez și o întorc pe toate părțile până să îmi dau seama de valoarea ei, dacă merită sau nu pusă într-un vers. Și pe mine mă iau tot în serios, mai degrabă decât să mă autoironizez.
ladiscutii.ro: Când scrieți o piesă, ce vine prima: gluma sau linia melodică?
Bobi Dumitraș: În cazul meu, de cele mai multe ori ideea de text precedă linia melodică, dar cumva procesul creativ merge cu ambele fronturi active. După ce vine ideea primelor versuri, caut linia melodică în funcție de care va continua construcția prozodiei.
Bobo Burlăcianu: Eu scriu foarte rar piese, aproape imperceptibil. Când se întâmplă asta, plec de la o idee generală, de la un concept, și atunci s-ar putea spune că gluma vine mai întâi. Dar apoi caut linia melodică, înainte sa mă apuc de dezvoltat acea idee in versuri, deci muzica precede textul.
ladiscutii.ro: La ce să se aștepte fanii de la voi în următorii ani?
Bobi Dumitraș: Îi rog pe ascultătorii noștri să nu aibă așteptări prea mari, la urma urmei suntem un produs muzical, nu exploratori ai spațiului cosmic. Le promit însă că vom face și pe viitor tot posibilul ca în orice concert să fim cele mai bune variante ale noastre.
Bobo Burlăcianu: Pe lângă concerte, la câte o piesă din când în când, cât să nu uităm cum se face. Mai avem în plan să închidem povestea pisicilor sucevene, adică să înregistrăm pe un album și piesele din spectacolul „Pisici 2”, pe care l-am montat la Teatrul „Matei Vișniec”. „Pisici” există deja și e disponibil pe platformele de streaming. De asemenea, intenționăm să scoatem o carte cu versurile din cele două spectacole.


