Festivalul Strada Armenească a devenit, de-a lungul anilor, un reper multicultural important în peisajul Bucureștiului. Evenimentul aduce în prim-plan cultura și istoria armenilor din România, dar și legătura comunității armene cu celelalte minorități care trăiesc în Capitală.

Ediția din acest an a festivalului se desfășoară în perioada 1–3 august, la Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din București.

Am stat la discuții cu Armine Vosganian, lector universitar, regizoare și actriță româncă de origine armeană, colaboratoare a evenimentului, despre evoluția festivalului.

ladiscutii.ro: Mulți dintre cei care locuiesc, muncesc sau studiază în București trec zilnic pe lângă Strada Armenească. Ce ar trebui să știm despre această zonă?

Armine Vosganian: Există dovezi ale prezenței armenilor în București încă din secolul al XV-lea, iar în secolul al XVI-lea, când numărul armenilor veniți din Ani, capitala regatului Armeniei care suferise deja mai multe cutremure și invazii tătare, era deja destul de mare, autoritățile vremii i-au întrebat pe armeni dacă vor un teren mai mic în centru, pe atunci în apropierea Mogoșoaiei, sau doresc un teren mai mare la marginea Bucureștiului. Ei au ales marginea care astăzi este cartierul armenesc, ajuns în centrul capitalei.

ladiscutii.ro: Cum a început povestea Festivalului Strada Armenească?

Armine Vosganian: Primul festival armenesc de amploare în București a fost Zilele Culturii Armene și s-au susținut două ediții (2012, 2013) la Muzeul Național al Satului, în care publicul descoperea istoria armenilor prin expoziții, concerte, dansuri, mâncare și filme. Acolo am avut prima proiecție a documentarului meu, Când moartea întârzie să apară.

În 2014, îndemnați de Preasfințitul Episcop Datev Hagopian și deputatul Varujan Pambuccian, festivalul s-a transformat în Strada Armenească, chiar pe stradă, publicul descoperind nu doar armeni, ci toate minoritățile ce trăiesc în zonă, anume greci, evrei, romi și italieni. Strada era plină de meșteșugari diverși, atât români, cât și din minoritățile numite mai sus. De asemenea, se făceau tururi ghidate în cartier, în Muzeul Dudian și Catedrala Armeană, bucureștenii îl descopereau pe Vartan Mestugean, un personaj din perioada interbelică, impersonat de diverși actori.

În acești ani, festivalul s-a axat și pe teatru, comunitatea romă asigurând programul matinal pentru copii, iar cu Teatrul Rampa am dezvoltat, datorită Festivalului Strada Armenească, spectacolul Staipelochian.

De-a lungul anilor (2014–2019), au fost foarte mulți artiști (Harry Tavitian, Mahala Rai Banda, Zuralia, Klezmer Band, Maia Morgenstern, A.G. Weinberger, Miko & Crew), printre care și români consacrați – Nicu Alifantis, Irina Rimes, The Motans, Moonlight Breakfast, Mihai Mărgineanu și mulți alții.

ladiscutii.ro: Care au fost cele mai memorabile momente de la edițiile anterioare?

Armine Vosganian: În fiecare an, la Festivalul Strada Armenească, chiar de pe stradă în toiul verii, publicul – mai ales cel foarte tânăr – abia aștepta bătaia cu apă sfințită Vardavar, organizată chiar de ansamblul de dansuri cu același nume, condus de Bela Martikian. În 2019 au fost două momente extraordinare: un catwalk cu membre ale comunității purtând creații ale Institutului Teryan din Armenia, cu rochii și bijuterii tipic armenești. De asemenea, în fiecare an, publicul abia aștepta spectacolele ansamblului Karin din Armenia care, din păcate, în urma războiului din Artsakh (Nagorno-Karabakh), s-a împuținat, mulți din ansamblu pierzându-și viața pe front. Fondatorul grupului, Gagik Ginosyan, susținea pe scena noastră, în fiecare an când venea, un dans ritualic impresionant cu săbii.

În ediția de anul trecut, publicul român a avut ocazia să îi asculte live pe cei de la Ladaniva și Jinj.

În același timp, anul trecut, în Grădina Botanică au existat două spații noi în configurație: Scena Parajanov (în 2024 celebrându-se centenarul regizorului armean controversat Sergei Parajanov), unde Hayk Karoyi a creat o atmosferă de sound healing cu duduk, și Biblioteca Festivalului Strada Armenească, unde s-au purtat discuții pe diverse subiecte de istorie și sociologie. Dezbaterile sunt organizate de Centrul Cultural Armean.

ladiscutii.ro: Locația festivalului a fost mutată de pe Strada Armenească la Grădina Botanică. Care au fost motivele? E o dovadă că festivalul a crescut?

Armine Vosganian: Da. Cea mai bună dovadă este că anul acesta, după ce s-a finalizat renovarea Catedralei Armene – acesta fiind motivul inițial al schimbării locației –, Uniunea Armenilor din România a decis ca festivalul să aibă două ediții pe an. La finalul lunii mai, Strada Armenească Pop-up: All That Jazz a avut loc din nou în cartierul armenesc și au fost comemorați Frații Dedeian. De asemenea, s-a continuat atmosfera de sound healing, de data aceasta cu gonguri și boluri, în concertul terapeutic Into myGong Self, susținut de ARFA (Asociația Română a Femeilor în Artă). Strada Armenească a ajuns deja neîncăpătoare pentru toți iubitorii festivalului, dar s-a găsit o soluție în care bucureștenii să se poată bucura de spectacole de anvergură, dar și de intimitatea familială a cartierului armenesc.

ladiscutii.ro: De ce ar trebui să participe bucureștenii la ediția din acest an a festivalului?

Armine Vosganian: Ediția din acest an marchează o direcție strategică importantă: consolidarea axei culturale București–Chișinău–Erevan, printr-un program ce aduce împreună artiști din Armenia, Republica Moldova și România, alături de comunitățile și publicul lor. De la rockul psihedelic și muzica tradițională reinterpretată, până la fanfare nomade, jazz etnic, romanțe urbane și spoken word balcanic, selecția muzicală din 2025 conturează un tablou viu și curajos al diasporei armene și al regiunii extinse în care trăiește.

De asemenea, până încep concertele live, publicul se va putea bucura și de DJ set-uri performative și povești ale familiilor armene, iar copiii au spații amenajate special pentru ei, iar meșteșugarii români și armeni de abia ne așteaptă să îi descoperim sau să îi revedem.