Sursa foto: cottonbro studio | pexels.com

Revelionul marchează sărbătoarea trecerii dintre ani și este celebrat în întreaga lume printr-o varietate de tradiții și obiceiuri specifice fiecărei culturi. Ritualurile, adesea încărcate de semnificații simbolice, reflectă dorința universală de noroc, iubire și nou început.

Sărbătoarea Anului Nou datează de peste 4000 de ani, fiind celebrată pentru prima dată în Babilon. Atunci, noul an începea în luna martie, fiind sincronizat cu prima lună nouă de după echinocțiul de primăvară. Romanii au preluat acest obicei, dar, odată cu adoptarea calendarului iulian în anul 46 î.Hr., împăratul Iulius Cezar a decretat ca noul an să înceapă pe 1 ianuarie, zi dedicată zeului Ianus. Zeul cu două fețe privește simultan spre trecut și viitor.

Simbolistică și etimologie

Termenul „Revelion” provine din limba franceză, de la verbul réveiller, care înseamnă „a se trezi” sau „a veghea”, de unde și ideea unei nopți „albe”. Francezii consideră că este esențial ca trecerea în noul an să te prindă vesel, cu șampanie în mână și zâmbetul pe buze, pentru ca norocul să-ți fie alături pe tot parcursul anului.

Românii au o multitudine de obiceiuri și superstiții pentru atragerea norocului. Printre cele mai populare se numără purtarea hainelor noi și plasarea de bani în buzunare, pentru vremuri mai prospere. La țară, obișnuia să coacă turte în care erau ascunși bănuți. Norocosul care găsea moneda era considerat binecuvântat cu belșug în anul ce vine. Totodată, românii nu aruncă gunoiul în prima zi a anului, pentru a nu „arunca norocul din casă”.

Masa de Revelion are o importanță aparte. Majoritatea românilor preferă friptura de porc, asociată cu belșugul, și evită carnea de pasăre, despre care se spune că „împrăștie norocul”. De asemenea, vinul roșu, peștele și strugurii sunt alimente simbolice, aducătoare de sănătate și prosperitate. În alte culturi, cum ar fi cea spaniolă, tradiția cere consumul a 12 boabe de struguri la miezul nopții, fiecare simbolizând o lună a anului.

Ritualuri în diverse colțuri ale lumii

În noaptea de Anul Nou, danezii obișnuiesc să spargă farfurii la ușile prietenilor și vecinilor. Se crede că familia cu cele mai multe cioburi în fața ușii va avea parte de cel mai mult noroc în anul ce vine.

Pentru a atrage aventuri și călătorii în noul an, mexicanii practică un ritual simbolic: la miezul nopții, își iau un geamantan și fac o scurtă plimbare în jurul casei sau chiar în jurul blocului. Tradiția reflectă dorința de a avea un an plin de călătorii și experiențe noi.

În Brazilia, la trecerea dintre ani, oamenii participă la un ritual de omagiere a zeiței mării, Iemanja. Aceasta presupune aruncarea în apă a crinilor sau trandafirilor albi, ca ofrandă adusă zeiței, în speranța de a primi dragoste și protecție în anul ce urmează.

Estonienii cred că numerele 7, 9 și 12 sunt aducătoare de noroc. Astfel, în noaptea de Anul Nou, încearcă să consume 7, 9 sau 12 feluri de mâncare, crezând că astfel vor avea parte de abundență și prosperitate în noul an.

Tradiția sărutului sub vâsc este întâlnită în multe țări și simbolizează norocul și fericirea în cuplu. Sărutul sub vâsc la miezul nopții este considerat o garanție a unei relații armonioase în anul ce vine.

În unele regiuni din Anglia, două tinere necăsătorite își testează norocul în dragoste trăgând de un os de pasăre, numit „osul dorințelor”. Cea care rămâne cu partea mai mare a osului se crede că se va căsători prima.

În Ecuador, oamenii ard pe stradă figurine de carton, numite „años viejos”, care simbolizează renunțarea la relele din anul trecut. Ritualul reprezintă o purificare și o pregătire pentru un nou început, fără poverile anului ce a trecut.