📷 Sursă fotografie: Cristina Dinică

Sunt 4 ani și o zi de când l-am adus acasă pe Bailey, un cățel plin de energie și afecțiune, care mi-a transformat complet viața și pe care îl iubesc ca pe ochii din cap – crazy dog lady alert. De atunci, am trecut împreună prin multe: de la plimbări însorite în parc, la sesiuni nesfârșite de drăgăleală și chiar momente în care îmi venea să îl las în câmp atunci când făcea prostii în casă.

Totuși, dacă există o perioadă a anului care îmi pune răbdarea la încercare, aceasta este cea a sărbătorilor. Pentru Bailey și multe alte animale de companie, sunetul pocnitorilor și al artificiilor nu înseamnă distracție, ci o sursă de frică intensă. Iar pentru mine, fiecare pocnet se simte ca o luptă în care încerc să îl protejez de ceva ce nici măcar nu poate înțelege. De fapt, oricât m-aș strădui, nici eu nu înțeleg ce bucurie poate să provoace o pocnitoare, care este satisfacția de a auzi o bubuitură. Ce efecte au cu adevărat aceste sunete asupra animăluțelor noastre? Și, mai important, ce putem face pentru a le proteja?

Efectul pocnitorilor, de la anxietate imediată la moarte

Dacă pentru tembeli (am voie să zic tembeli?) sunetul pocnitorilor este o bucurie, iar pentru oamenii cu bun simț și neuroni funcționali sunetul este deranjant și enervant, impactul pe care îl are sunetul pocnitorilor asupra animalelor de companie este mult mai profund. Câinii, pisicile și alte animale de companie au un auz mult mai sensibil decât oamenii. Sunetele pe care noi le percepem ca fiind puternice, ei le resimt ca fiind aproape insuportabile. Acest răspuns, conceput pentru a le proteja de pericole reale, îi face să fie în alertă maximă, să tremure, să saliveze excesiv, să încerce să se ascundă sau chiar să fugă.

○ Stres acut și panică. Animalele pot intra într-o stare de panică ce poate duce la comportamente neobișnuite, cum ar fi lătratul excesiv, încercarea disperată de a scăpa din casă sau din lesă, ascunderea în locuri greu accesibile. Ferească sfântu’ să se dea cu pocnitori în apropiere de tine și cățelul tău în timp ce îl plimbi (been there, done that) – să vezi atunci distracție, ținând lesa cât mai strâns în mână ca să nu fugă patrupedul din dotare.

○ Probleme de sănătate și traume de durată. La fel ca oamenii, animalele pot dezvolta traume asociate cu sunetele pocnitorilor. Acest lucru poate duce la frici persistente, chiar și față de alte zgomote puternice, cum ar fi claxoanele. Anxietatea repetată poate avea efecte negative asupra sănătății lor pe termen lung: probleme cardiace, tulburări digestive, epilepsie și un sistem imunitar slăbit.

○ Rănire și moarte. Dacă este afară când se aud pocnitori… Încerc să nu fiu excesiv de dramatică, însă mă întristez să scriu despre asta – cu Bailey lipit de mine, tremurând. Am auzit despre cazuri în care câinii reușesc să scape din lesă și rătăcesc zile întregi înainte să fie găsiți (cazul relativ fericit) sau sunt loviți de mașini (într-un scenariu chiar mai sumbru). Nici dacă sunt în casă nu sunt complet protejați, este suficient să citești această postare ca să înțelegi despre ce vorbesc.

Reglementările privind pocnitorile: ce trebuie să știm?

Să vedem ce ne spune Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov despre situațiile în care folosirea articolelor pirotehnice este interzisă (mai erau și altele, dar irelevante pentru subiectul acestui articol):

○ Între orele 24.00 și 6.00, cu excepția perioadelor autorizate, precum și a evenimentelor de interes local, național sau internațional, în baza aprobării autorităților locale – asta în teorie; în practică, părinții de animăluțe pot confirma că auzim pocnitori încă din luna noiembrie, la orice oră.

○ La o distanță mai mică de 50 de metri de construcțiile de locuințe cu până la 4 niveluri și la mai puțin de 100 m față de cele cu peste 4 niveluri – sigur că Gigeii și Dorelii verifică distanța înainte de a da cu artificii și pocnitori, având grijă să nu fie aproape de locuințe unde se află animale de companie.

○ Pe drumurile publice deschise circulației rutiere, pe aleile pietonale și în spații deschise cu aglomerări de persoane – nu cred că sunt singura care a văzut în noaptea de Revelion oameni dând cu artificii de pe mijlocul străzii. Nu vorbesc despre piețele în care se organizează concerte de Crăciun, ci pe străzi și bulevarde deschise circulației, în apropiere de case și blocuri.

InfoCons – Organizație pentru Protecția Consumatorilor ne zice și ea că folosirea artificiilor și petardelor este reglementată de lege pentru prevenția accidentelor și asigurarea siguranței publice. Printre reglementări, avem așa:

○ Vârsta minimă. Conform legislației, este interzisă vânzarea de artificii și petarde minorilor sub vârsta de 16 ani. Această măsură are rolul de a reduce riscul de utilizare necorespunzătoare și de a proteja copiii de potențialele pericole – în realitate, toți mucoșii (am voie să zic toți mucoșii?) iau petarde de cine știe unde.

○ Perioada legală de utilizare. Folosirea artificiilor și petardelor este permisă doar în anumite perioade stabilite de autorități. De obicei, aceste perioade includ câteva zile înainte și după noaptea de Revelion. Este important să se respecte aceste limite pentru a evita sancțiunile legale – se respectă pe dracu’ (am voie să spun dracu’?), bubuie petardele cu săptămâni întregi înainte și chiar și după Revelion.

○ Artificii și petarde sigure. Legea stipulează că numai artificiile și petardele omologate și certificate sunt permise în România. Alegerea acestora contribuie la minimizarea riscurilor și la protejarea sănătății publice – asta dacă nu punem la socoteală chinezăriile pe care le iau mucoșii de cine știe unde ca să le folosească mult și bine, nu doar în perioada legală de utilizare.

Tot InfoCons ne spune care ar fi câteva dintre riscurile la care ne expunem atunci când folosim petarde sau artificii. Printre răniri personale, probleme de sănătate și accidente grave (sau selecție naturală, wink-wink), incendii și impact asupra mediului înconjurător, InfoCons ne spune că zgomotul produs poate afecta animalele sălbatice și animalele de companie, generând stres și disconfort. Stres și disconfort. Atât.

Cum ne protejăm patrupedele de zgomotul pocnitorilor

Acum vreo 2-3 ani, în săptămâna dintre Crăciun și Revelion, câțiva mucoși (tot nu m-am lămurit dacă am voie sau nu să zic mucoși) s-au găsit să dea cu pocnitori fix în dreptul geamului meu, timp de multe minute. Atât de multe, încât au ieșit mai mulți vecini să le vorbească despre decedații lor, așa… în spiritul sărbătorilor. Am optat atunci pentru varianta legală: am sunat la poliție. Răspunsul lor? „Ce să le facem, doamnă… Vine Revelionul.” Pentru că autoritățile nu au făcut și continuă să nu facă mare lucru în acest sens, am încercat de-a lungul timpului diferite metode pentru a-mi ajuta câinele să treacă mai ușor prin această perioadă. De la crearea unui spațiu sigur pentru el, până la utilizarea zgomotului alb sau chiar consultarea unui veterinar pentru soluții suplimentare, fiecare pas contează.

○ Crearea unui adăpost liniștit. Poți amenaja o încăpere mai departe de ferestre, cu lumina redusă, unde să îi lași patrupedului tău păturica sau jucăria preferată, cea care îi aduce confort. Pentru mine și Bailey, asta a fost în baie. Happy New Year…

○ Sunete de fundal. Muzica relaxantă sau sunetele de fundal, precum zgomotul alb, pot ajuta la mascarea zgomotului produs de pocnitori și artificii. Acest lucru nu elimină complet stresul, dar poate atenua impactul zgomotelor puternice.

○ Evitarea expunerii inutile. În perioada sărbătorilor, plimbările nocturne pot deveni periculoase (deși inclusiv ziua am auzit pocnitori). Nu ieși cu animăluțul tău afară în timpul serii și nopții, când utilizarea pocnitorilor este mai intensă.

○ Asistență veterinară. În cazurile de anxietate severă, discută cu un veterinar despre suplimente calmante sau medicamentele speciale pentru stres. Pentru cățelul meu anxios nu au funcționat, însă poate funcționează pentru al tău.

○ Măsuri de identificare. Asigură-te că animalul tău este microcipat și poartă o zgardă cu datele de contact. În cazul în care fuge din cauza fricii, aceste măsuri cresc semnificativ șansele de recuperare.

Un apel la empatie

În fiecare an, tot mai mulți oameni se mobilizează pentru a cere interzicerea pocnitorilor și a artificiilor zgomotoase, înlocuindu-le cu artificii silențioase. În unele orașe, aceste inițiative au avut succes, demonstrând că putem sărbători fără a pune în pericol viețile animalelor. Ok, asta nu se întâmplă în România, ci în țări precum Danemarca.

Totuși, chiar și în România, tot mai multe comunități încep să conștientizeze pericolele pocnitorilor asupra animalelor – sper că asta nu se întâmplă doar în bula mea. Poți contribui și tu la această schimbare semnând petiții, organizând campanii de informare sau pur și simplu educându-ți familia, prietenii și vecinii că există metode mai prietenoase cu mediul și cu animalele de a sărbători revelionul.

În final, totul se reduce la empatie pentru oameni și pentru animaluțele pe care le iubim. Este responsabilitatea noastră să le oferim un mediu sigur, chiar și atunci când acest lucru înseamnă să ne adaptăm obiceiurile.

Sărbători liniștite tuturor, bipezi și patrupede!