📷 Sursă fotografie: pexels.com

Pe 17 noiembrie 2024, se sărbătorește la nivel global Ziua Mondială a Filosofiei, o inițiativă lansată de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), care are loc anual în a treia zi de joi a lunii noiembrie.

Evenimentul își propune să sublinieze importanța filosofiei în dezvoltarea gândirii critice și în cultivarea dialogului intercultural, aducând în prim-plan contribuția disciplinei pentru înțelegerea lumii contemporane.

Istorie și semnificație

Prima celebrare oficială a Zilei Mondiale a Filosofiei a avut loc pe 21 noiembrie 2002, când UNESCO a marcat evenimentul cu scopul de a promova o reflecție mai profundă asupra realității și de a încuraja gândirea critică. În 2005, Ziua Mondială a Filosofiei a fost proclamată oficial, devenind astfel o celebrare anuală, recunoscută în toată lumea.

Filosofia este definită ca „știința constituită dintr-un ansamblu coerent de noțiuni și idei, care interpretează și reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale”. Cu toate acestea, filosofia este mult mai mult decât o teorie abstractă. Este un instrument esențial pentru dezvoltarea individuală și colectivă. UNESCO subliniază că filosofia nu este numai un exercițiu intelectual, ci și o practică cotidiană, capabilă să transforme societățile prin stimularea unei gândiri raționale și a unui dialog deschis între culturi.

Filosofia ajută la depășirea stereotipurilor și la înțelegerea diversității punctelor de vedere, oferind cetățenilor instrumentele necesare pentru a naviga prin problemele sociale, politice și economice. Într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Filosofiei, Audrey Azoulay, actualul director general al UNESCO, a reiterat faptul că „rațiunea și cântărirea argumentată a opiniilor duc la clădirea unei societăți mai tolerante, mai respectuoase și mai deschise la schimbare”.

Filosofia ca sursă de schimbare și dezvoltare

Ziua Mondială a Filosofiei nu este numai o sărbătoare academică, ci și o invitație la acțiune și reflecție pentru toți oamenii, indiferent de formarea lor profesională sau de interesele lor personale. Filosofia încurajează gândirea critică și independentă, două calități esențiale într-o societate globalizată, în care informația este accesibilă la un clic distanță, dar adevărurile sunt adesea greu de distins de opinii și prejudecăți.

UNESCO mai consideră filosofia o unealtă pentru progresul intelectual și moral al omenirii. Percepția se reflectă și în evenimentele organizate în fiecare an cu ocazia acestei zile — conferințe, dezbateri, ateliere și seminarii pe teme filosofice de actualitate, cum ar fi etica în era digitală, drepturile omului sau relația dintre filosofie și ecologie.

Deși are rădăcini în tradițiile occidentale și orientale, filosofia este un fenomen global, ce reflectă preocupările fundamentale ale fiecărei culturi. Primele texte filosofice au apărut în India, în jurul anului 1500 î.e.n., cuprinzând scrieri religioase și filosofice ce reflectau preocupările pentru moralitate, existență și cunoaștere. În China antică, tradițiile taoistă, confucianistă și budistă au modelat profund gândirea filosofică a civilizației chineze, abordând teme precum armonia cu natura, moralitatea individuală și ordinea socială.

În Grecia antică, filosofi precum Pitagora, Platon și Aristotel au pus bazele epistemologiei, metafizicii și eticii, domenii care rămân centrale și în filosofia contemporană.

Etimologie. Provocări contemporane

Termenul „filosofie” provine din greaca veche, „philosophia”, care înseamnă „dragoste de înțelepciune”. Introducerea termenului este atribuită filosofului grec Pitagora, iar de-a lungul secolelor, această „dragoste de înțelepciune” s-a manifestat printr-o varietate de forme și curente, de la stoicismul roman, până la existențialismul modern.

Filosofia este împărțită în mai multe ramuri, fiecare abordând aspecte distincte ale cunoașterii și ale existenței umane. Printre acestea se numără epistemologia, care studiază natura și limitele cunoașterii, logica, ce se ocupă de structura raționamentelor, metafizica, ce explorează natura realității, etica, preocupată de moralitate și, în fine, estetica, ce analizează natura frumuseții și artei.

Într-o lume în care problemele globale (cum ar fi schimbările climatice, inegalitățile sociale și conflictele politice) devin din ce în ce mai acute, filosofia oferă un cadru pentru a gândi critic și a găsi soluții sustenabile.

Filosofia nu oferă răspunsuri simple, dar oferă metode de a gândi mai profund, de a confrunta idei și de a explora diferite perspective. În acest sens, filosofia rămâne un ghid indispensabil pentru orice societate care dorește să construiască o lume mai bună, mai echitabilă și mai tolerantă.

Filosofie sau filozofie?

Potrivit DOOM 3 (2021), adică Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române „în vigoare”, ambele variante sunt corecte, cu mențiunea că filosofie este forma livrescă, adică „folosită numai în cărți și în limbajul oamenilor culți”. În forma veche a DOOM [DOOM 2 (2005)], ambele variante erau corecte, fără vreo mențiune: și filosofie, și filozofie.

Potrivit Micului Dicționar Academic, ediția a II-a, filozofia (etimologie: neogreacă φιλοσοφία, franceză philosophie) este „1 Știință constituită dintr-un ansamblu coerent de noțiuni și idei, care interpretează și reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale. 2 Concepție generală despre lume și viață. 3 (Îs) ~ lingvistică Teorie neopozitivistă care reduce obiectul filozofiei (1) la termenii limbajului. 4 Totalitatea concepțiilor și a principiilor metodologice care stau la baza unei discipline sau a unei științe. 5 (Îs) ~a culturii Disciplină teoretică care se preocupă de definirea genetică, structurală și funcțională a fenomenului culturii. 6 Sistem de gândire filozofică propriu unui individ, unei țări, unei școli, unei culturi. 7 Studiu al gândirii filozofice și al istoriei acesteia. 8 Atitudine (înțeleaptă) față de întâmplările vieții. 9 Mod specific de a privi problemele vieții. 10 (Pex) Ansamblu de precepte pe care se bazează conduita unui individ. 11 (Fam) Problemă greu de rezolvat. 12 (Fam; îe) Nu e mare ~ sau nu e nici o ~ Este un lucru ușor de realizat (sub aparența de dificultate)”.