📷 Sursă fotografie: Omar Ramadan | pexels.com

Răsfoind DEX-ul și descoperind definiția „oficială”, însă vetustă a cuvântului, trebuie să admitem că toleranța nu se mai situează de mult în acei parametri — a îngădui, a permite o situație, un fapt (nepermis); a trece cu vederea; a admite, a suporta. În epoca noastră, toleranța a devenit un pilon esențial al umanității în ansamblul său, mai presus de individualitate (sau de individualități). Într-o lume tot mai pestriță, devine o busolă indispensabilă, care ghidează civilizațiile să se cunoască, să se accepte și să se armonizeze, dincolo de granițele culturale, religioase sau comunitare.

Din 1995, în data de 16 noiembrie sărbătorim Ziua Internațională a Toleranței — o ocazie perfectă să ne amintim cât de important este să fim deschiși și să ne respectăm unii pe alții.

---

Rădăcini istorice

Termenul „toleranță” provine din latinescul „tolerare”. De-a lungul Evului Mediu, conceptul a fost abordat în lumea creștină prin intermediul indulgențelor, edictelor și bulelor papale, care reglementau relațiile între diverse comunități religioase. Însă adevărata consacrare a toleranței a venit odată cu perioada Renașterii, când umaniștii au început să pună accent pe valorile umane și pe libertatea de gândire.

Regatul Marii Britanii și Franța au fost printre primele țări care au adoptat legi referitoare la toleranța religioasă, deschizând calea către legiferarea drepturilor fundamentale ale omului.

Un moment crucial în istoria promovării toleranței a fost constituit de Revoluția Franceză din 1789, care a dus la proclamarea Declarației drepturilor omului și ale cetățeanului, un document fundamental pentru protejarea libertăților individuale. În mod similar, în Statele Unite, Primul Amendament al Constituției interzice îngrădirea libertății de exprimare și religie, oferind astfel o bază legală puternică pentru respectarea diversității.

Ziua Internațională a Toleranței

În contextul comemorării a cinci decenii de la înființarea ONU și UNESCO, anul 1995 a fost declarat An Internațional al Toleranței, iar 16 noiembrie a devenit oficial Ziua Internațională a Toleranței. Inițiativa a fost inspirată de nevoia urgentă de a combate nedreptatea și violența, fenomene care continuă să pună în pericol pacea mondială.

Cu această ocazie, toate țările membre ONU au fost invitate să organizeze activități dedicate promovării toleranței, atât în școli, cât și la nivelul publicului larg. Educația a fost recunoscută drept cel mai eficient mijloc de a preveni intoleranța, fiind considerată un pilon esențial în formarea unor generații capabile să judece independent.

În esență, toleranța nu înseamnă doar acceptarea pasivă a diferențelor dintre noi, ci mai degrabă respectul și aprecierea diversității culturale, religioase și etnice. Aceasta implică, de asemenea, recunoașterea drepturilor fundamentale ale omului, precum și necesitatea de a menține dialogul între comunități pentru a preveni conflictele și pentru a promova o conviețuire pașnică.

Instrumente și tratate internaționale pentru promovarea toleranței

ONU și UNESCO au recunoscut, încă de la înființare, necesitatea promovării toleranței la nivel mondial. În Carta Națiunilor Unite, precum și în Constituția UNESCO, demnitatea umană, egalitatea și respectul reciproc reprezintă principii fundamentale. De-a lungul timpului, aceste organizații au dezvoltat numeroase tratate, convenții și recomandări relevante și astăzi, cu rolul de a asigura protecția și promovarea drepturilor omului.

În 1995, la aniversarea a 125 de ani de la nașterea lui Mahatma Gandhi, UNESCO a instituit Premiul UNESCO-Madanjeet Singh pentru promovarea toleranței și nonviolenței. Acest premiu este acordat la fiecare doi ani pentru recunoașterea contribuțiilor semnificative în domeniul promovării păcii și toleranței.

Antisemitismul rămâne la cote alarmante în România

Potrivit studiului „Jewish People’s Experiences and Perceptions of Antisemitism”, demarat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE, o proporție mare a persoanelor de religie evreiască din România, la fel ca în alte țări UE, consideră că antisemitismul este o problemă „foarte mare” sau „destul de mare” și că a crescut semnificativ în ultimii ani. Această creștere este atribuită inclusiv influenței conflictelor din Orientul Mijlociu, care intensifică discursul antisemit și atacurile împotriva evreilor.

„Studiul acoperă Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, România, Spania și Suedia, unde trăiește aproximativ 96% din populația evreiască estimată a UE. Aproape 8.000 de evrei cu vârsta de cel puțin 16 ani au participat la sondajul online, în perioada ianuarie-iunie 2023. Este al treilea sondaj de acest gen, după cele din 2013 și 2018″, se arată în comunicatul de presă.

Antisemitismul online este raportat ca fiind mai frecvent decât cel offline, dar se suprapune considerabil. Atacurile includ conținut care perpetuează stereotipuri negative despre evrei (de exemplu, controlul asupra finanțelor și media), negarea Holocaustului și comparații între politicile Israelului și cele naziste.

Mulți evrei din România au raportat că își ascund identitatea religioasă din motive de siguranță, evitând simbolurile evreiești și locurile de întâlnire asociate. O proporție semnificativă a indicat că se teme de atacuri verbale și fizice și că manifestările de antisemitism din spațiile publice reprezintă o amenințare directă.

Raportul sugerează că mulți membri ai comunității evreiești din România nu sunt satisfăcuți de măsurile guvernamentale de combatere a antisemitismului și de promovare a siguranței lor. Recomandările incluse în raport încurajează autoritățile să dezvolte strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.

„Al treilea sondaj al FRA cu privire la discriminarea și infracțiunile motivate de ură împotriva evreilor din UE relevă experiențele și percepțiile acestora cu privire la antisemitism și arată obstacolele cu care se confruntă în încercarea de a-și trăi viața conform valorilor evreiești.

Sondajul datează dinainte de atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și de răspunsul militar al Israelului în Gaza. Raportul include însă informații despre antisemitism culese mai recent de la 12 organizații comunitare evreiești. Începând din octombrie 2023, evreii s-au confruntat cu mai multe incidente antisemite, unele organizații raportând o creștere de peste 400%”, se mai arată în comunicatul de presă.

Astfel, rezultatele sondajului indică următoarele:

— antisemitismul ca tendință tot mai accentuată: 80% din respondenți consideră că antisemitismul a crescut în țara lor în cei cinci ani anteriori sondajului.

— niveluri ridicate de antisemitism online: 90% din respondenți s-au confruntat cu antisemitism online în anul anterior sondajului.

— antisemitism în spațiul public: în anul anterior sondajului, 56% din respondenți s-au confruntat cu antisemitism offline din partea persoanelor pe care le cunosc și 51% în mass-media.

— hărțuire: 37% spun că, în anul anterior sondajului, au fost hărțuiți pentru că sunt evrei. Cei mai mulți dintre ei au fost hărțuiți de mai multe ori. Hărțuirea și violența antisemită au loc în principal pe străzi, în parcuri sau în magazine.

— preocupări legate de siguranță și de securitate: Majoritatea respondenților continuă să-și facă griji pentru siguranța și securitatea lor (53%) și ale familiei lor (60%). De-a lungul anilor, cercetările FRA au arătat că antisemitismul tinde să crească în perioadele de tensiune din Orientul Mijlociu. 75 % din respondenții la acest sondaj consideră că oamenii îi fac responsabili pentru acțiunile guvernului israelian pentru că sunt evrei.

— vieți ascunse: 76% își ascund identitatea evreiască cel puțin ocazional și 34% evită evenimentele sau site-urile evreiești deoarece nu se simt în siguranță. Ca reacție la antisemitismul online, 24% evită să posteze conținut care i-ar identifica drept evrei, 23% spun că și-au limitat participarea la discuții online, iar 16% au redus utilizarea anumitor platforme, site-uri sau servicii.

UE și statele sale membre au pus în aplicare măsuri împotriva antisemitismului, care au condus la unele progrese. Printre acestea se numără prima strategie a UE privind combaterea antisemitismului și planuri de acțiune în unele țări ale UE.

Discriminarea romilor, o problemă (încă) foarte gravă

Raportul privind drepturile fundamentale în Uniunea Europeană din 2024, întocmit de aceeași Agenție pentru Drepturi Fundamentale a UE, prezintă o analiză a situației drepturilor fundamentale pentru comunitatea romă, subliniind provocările întâlnite în România și în alte state membre ale Uniunii Europene:

— comunitățile rome din România și din alte state membre continuă să fie afectate de discriminare și segregare socială. Persoanele rome sunt mai predispuse să trăiască în condiții de sărăcie extremă și să aibă acces limitat la servicii esențiale precum educația, sănătatea și locuințele.

— în întreaga Uniune Europeană, discriminarea în educație rămâne o problemă majoră pentru copiii romi. În România, segregarea școlară și lipsa resurselor dedicate susținerii elevilor romi afectează rata de participare și performanța educațională, perpetuând astfel excluderea socială. Uniunea Europeană a cerut statelor membre să dezvolte strategii de integrare, dar implementarea acestor măsuri a fost inegală.

— rata de ocupare a forței de muncă pentru romi rămâne scăzută, mai ales pentru femeile rome. La nivel european, doar un mic procent din populația romă are un loc de muncă stabil, iar în România, situația este similară, cu multe persoane confruntându-se cu discriminare în angajare și condiții de muncă precare.

— UE a lansat un cadru strategic pentru incluziunea romilor în perioada 2020-2030, stabilind obiective de reducere a diferențelor între romi și populația generală în domenii precum educația, ocuparea, sănătatea și locuirea. Cu toate acestea, deși câteva state membre au implementat planuri naționale, unele dintre ele au prezentat deficiențe în alocarea de resurse și stabilirea unor indicatori măsurabili.

— raportul subliniază importanța colectării de date dezagregate și monitorizării continue a progresului. Lipsa unor astfel de date limitează capacitatea de a evalua în mod eficient situația romilor și de a dezvolta politici informate care să contribuie la reducerea discriminării.

Potrivit comunicatului de presă, „Raportul FRA privind drepturile fundamentale 2024 se axează pe evoluțiile-cheie și pe lacunele din domeniul protecției drepturilor fundamentale în UE în 2023. Acestea sunt:

— o sărăcie mai mare: creșterea prețului energiei și a costului vieții au împins în sărăcie 1 din 5 persoane în UE. În pofida măsurilor naționale de reducere a sărăciei, cei mai expuși riscului sunt copiii și gospodăriile vulnerabile, de exemplu cele monoparentale, de romi și de migranți.

— noile norme în materie de migrație oferă o protecție mai puternică a drepturilor la frontierele UE, dar generează și noi riscuri: în 2024, UE a convenit noi norme în materie de migrație și azil pentru o prelucrare mai eficace a cererilor de azil la frontierele UE. Noile norme privind monitorizarea drepturilor fundamentale, protecția copiilor și obligația clară de a investiga toate raportările întemeiate de încălcare a drepturilor oferă posibilități de îmbunătățire a respectării drepturilor fundamentale, dacă sunt puse în aplicare pe deplin. În 2023, peste 4.000 de oameni au murit sau au dispărut pe mare, cel mai mare număr din ultimii cinci ani.

— amenințările la adresa democrației: intervențiile excesive ale statului, în special împotriva dreptului la libertatea de asociere, de întrunire pașnică și de exprimare, au amenințat spațiul pentru societatea civilă. Acest lucru, asociat cu lipsa de implicare reală în afacerile publice și cu dezinformarea, subminează democrația în întreaga Europă.

— atacurile teroriste comise de Hamas în Israel la 7 octombrie 2023 și răspunsul militar al Israelului în Gaza au declanșat o creștere alarmantă a amenințărilor și a violenței împotriva evreilor în întreaga UE. Creșterea urii antisemite și a violenței a evocat amintiri îngrozitoare pe întregul continent.

— creșterea intoleranței: intoleranța este în creștere în întreaga Europă, afectând numeroase grupuri, între care musulmani, persoane de origine africană, romi și migranți. Dezinformarea și platformele online au exacerbat atitudinile rasiste și polarizate.

— diviziuni digitale mai largi: Folosirea sporită a inteligenței artificiale (IA) și digitalizarea serviciilor publice riscă să lase în urmă grupuri vulnerabile precum persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele fără adăpost și romii. Evoluțiile legislative, inclusiv Actul UE privind inteligența artificială și Regulamentul privind serviciile digitale, precum și Convenția Consiliului Europei privind IA, urmăresc să abordeze unele dintre aceste provocări”.

Comunitatea LGBTIQ, marginalizată în continuare

Aceeași Agenție pentru Drepturi Fundamentale a UE, prin raportul intitulat „LGBTIQ equality at a crossroads: progress and challenges” (Egalitatea LGBTIQ la răscruce: progrese și provocări) surprinde experiențele, opiniile și provocările cu care se confruntă persoanele LGBTIQ în Europa. De asemenea, evidențiază schimbările survenite de la sondajele anterioare ale FRA din 2019 și 2012.

Potrivit comunicatului de presă, „constatările evidențiază semnele unor progrese lente, dar treptate. Deși nivelul de discriminare împotriva persoanelor LGBTIQ rămâne ridicat, acesta scade treptat.

Școlile abordează problemele persoanelor LGBTIQ într-un mod pozitiv și mai proactiv, iar tinerii se simt mai susținuți de profesorii și colegii lor. Cu toate acestea, comportamentul agresiv, hărțuirea și violența au atins niveluri ridicate”.

Astfel, printre principalele constatări ale sondajului se numără următoarele:

— deschiderea: mai mult de 1 din 2 persoane sunt acum deschise în ceea ce privește orientarea lor sexuală, identitatea și exprimarea de gen și caracteristicile sexuale. Dar cele mai multe încă evită să se țină de mână cu partenerul de același sex în public, de teamă să nu fie atacate.

— discriminarea: mai mult de 1 din 3 persoane se confruntă cu discriminarea în viața de zi cu zi din cauza a ceea ce sunt. Aceasta reprezintă o ușoară scădere de la 2 din 5 în 2019. Discriminarea rămâne totuși invizibilă deoarece doar 1 din 10 persoane raportează incidentele.

— violența: mai mult de 1 din 10 persoane au fost victime ale violenței în cei 5 ani dinainte de sondaj, puțin mai mult decât în 2019. Mai mult de 1 din 3 persoane intersexuale au fost atacate.

— hărțuirea: mai mult de 1 din 2 persoane au fost victime ale hărțuirii motivate de ură, în creștere de la 1 din 3 în 2019. 2 din 3 persoane intersexuale și transgen au fost hărțuite.

— comportamentul agresiv: mai mult de 2 persoane din 3 afirmă că au fost victime ale comportamentului agresiv la școală, din toate generațiile și în toate țările UE. Aceasta constituie o creștere puternică față de 1 din 2 persoane în 2019.

— educația: școlile abordează problemele LGBTIQ mai des decât înainte. Mai mult de 1 din 5 elevi LGBTIQ spun acum că școala lor a abordat problema în mod pozitiv.

— sănătatea psihică: mai mult de 1 din 3 persoane s-au gândit la sinucidere.

— peste jumătate din persoanele transgen, non-binare și de gen variabil spun că au gânduri de sinucidere.

— practicile de „conversie”: 1 din 4 persoane spune că a fost obligată să treacă prin practici de „conversie” pentru a-și schimba orientarea sexuală sau identitatea și exprimarea de gen.

— guvernele: doar 1 din 4 persoane consideră că guvernele lor combat prejudecățile și intoleranța împotriva persoanelor LGBTIQ, față de 1 din 3 în 2019.

Sinuciderea sau gândul suicidal în rândul persoanelor LGBTIQ, o dimensiune pregnantă

Potrivit aceluiași comunicat, „raportul subliniază, de asemenea, că experiențele persoanelor LGBTIQ variază semnificativ în UE și că fiecare grup se confruntă cu provocări diferite.

Persoanele intersexuale, transgen, non-binare și de gen variabil se confruntă cu mai multă hărțuire și violență. Sunt mai predispuse să se confrunte cu probleme psihice și să aibă gânduri de sinucidere. De asemenea, este mai probabil ca aceste persoane să se confrunte cu lipsa de adăpost și să aibă cu greu acces la asistență medicală. Acest lucru este valabil și pentru persoanele LGBTIQ cu dizabilități, cu dificultăți financiare sau pentru membrii grupurilor etnice, rasiale sau ai altor minorități”.

Constatările sondajului vor sprijini Comisia Europeană în evaluarea Strategiei sale privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ și vor contribui la susținerea politicilor de protecție și promovare a drepturilor fundamentale ale persoanelor LGBTIQ. FRA face apel la guverne să ia măsuri:

— infracțiuni motivate de ură: să aplice o cultură a toleranței zero față de violența împotriva persoanelor LGBTIQ și hărțuirea acestora; să investească în instruirea polițiștilor pentru a se asigura că aceștia recunosc, înregistrează și anchetează corespunzător infracțiunile motivate de ură îndreptate împotriva persoanelor LGBTIQ, pentru ca victimele să se simtă în siguranță când raportează atacurile și să fie tratate în mod echitabil; să considere mobilurile bazate pe prejudecăți drept circumstanțe agravante în procedurile penale.

— discriminarea: să combată discriminarea în toate domeniile prin adoptarea Directivei UE privind egalitatea de tratament și a Directivei privind standardele obligatorii pentru organismele de promovare a egalității; să capaciteze organismele de promovare a egalității și să le aloce resurse adecvate, pentru ca acestea să poată sprijini mai bine victimele.

— ura în mediul online: să combată ura în mediul online și campaniile de dezinformare împotriva persoanelor LGBTIQ; să contracareze riscul de părtinire algoritmică și să responsabilizeze platformele digitale în temeiul legislației UE.

— educația: să transforme școlile în medii de învățare sigure și favorabile pentru toți copiii; să combată hărțuirea și să se asigure că programele și sistemele de învățământ se bazează pe bunele practici promovate de UE.

— sănătatea: să asigure accesul la asistență medicală de calitate, inclusiv la sprijin pentru sănătatea psihică; să pună capăt practicilor de „conversie” și intervențiilor medicale nevitale.

Toleranța în secolul al XXI-lea. Quo vadis, Made in Romania?

Într-o lume din ce în ce mai globalizată, caracterizată de migrație masivă, diversitate culturală și multe provocări sociale, toleranța devine o necesitate stringentă. Crizele umanitare, precum războaiele sau migrația, aduc în prim-plan nevoia de a depăși frica și prejudecățile pentru a asigura o conviețuire pașnică.

În acest sens, ONU a lansat campania globală TOGETHER, care are scopul de a promova respectul și demnitatea pentru refugiați și migranți, încercând să reducă percepțiile negative și să întărească relațiile între aceștia și comunitățile-gazdă.

Educația rămâne cheia pentru prevenirea intoleranței și pentru dezvoltarea unui spirit de înțelegere și deschidere față de ceilalți. De la nivelul familiei și al comunității, până la relațiile dintre state, toleranța trebuie promovată drept principiu fundamental pentru pace și stabilitate.

În Declarația Mileniului, adoptată în anul 2000, liderii mondiali au reafirmat importanța acestui concept, recunoscându-l drept un pilon esențial al relațiilor internaționale.

Departe de a fi doar un gest pasiv sau o simplă indulgență, toleranța este o virtute activă, bazată pe recunoașterea drepturilor universale ale omului și pe respingerea dogmatismului. Așa cum precizează Declarația principiilor toleranței, adoptată de UNESCO, a practica toleranța nu înseamnă a tolera nedreptatea sau a renunța la propriile convingeri, ci mai degrabă a respecta diversitatea umană în toate formele ei.

Și, bineînțeles, when in doubt, just listen to: