Se poate spune orice despre București, dar nu că este un oraș prietenos cu pietonii. Un grup de tineri care activează în domenii diverse și-au propus să-l schimbe și să-l dea pe mâna oamenilor. Cum fac asta? Strâng semnături, plantează copaci și regândesc orașul. Și mai mult decât atât, duc mai departe visul unui om care, deși era diagnosticat cu cancer, se implica în societatea civilă și în politică cu toată energia. Din nefericire, George Vasiliu, fondatorul Străzi pentru Oameni, a murit, dar lupta lui pentru un oraș sustenabil este dusă mai departe de către voluntarii organizației.
Am stat la discuții cu Ioana Tache, voluntară Străzi pentru Oameni, despre activitatea organizației, Grădina Revoluției, de ce merită luptat pentru București și cum ar trebui să arate orașul ideal.
ladiscutii.ro: Cum a început povestea organizației?
Ioana Tache: Străzi pentru Oameni este o organizație non-guvernamentală din București care militează pentru siguranța pietonilor, mijloace alternative de transport și un oraș mai incluziv pentru toți.
Asociația a pornit de la viziunea arhitectului George Vasiliu care, în timpul unei lupte cu un cancer agresiv, s-a gândit la ce vrea să lase în urmă: un altfel de oraș – cu mai multe străzi pietonale, piste de biciclete și transport alternativ.
Alături de el s-au adunat inițial prietenii lui, iar ulterior tot felul de oameni care aveau aceeași misiune – de a lăsa o amprentă pozitivă asupra orașului în care locuiesc. George nu a supraviețuit cancerului, dar a lăsat în urmă o moștenire importantă.
ladiscutii.ro: Ce ați reușit până acum?
Ioana Tache: În primul rând, am reușit să strângem oameni. Comunitatea care s-a adunat în jurul nostru crește pe zi ce trece, iar asta demonstrează că lumea crede în activitatea noastră și începe să se implice activ în societate. Credem în puterea exemplului și ni s-a și demonstrat în repetate rânduri că și gesturile mici pot avea efecte mari.
Fie că e vorba de semnat o petiție, de plantat un copac, de făcut sesizări pentru parcări neregulamentare sau alte probleme orășenești, oamenii își doresc un oraș mai prietenos, accesibil și sănătos, și muncesc cot la cot cu noi pentru asta.
Noi credem că fiecare proiect SpO este un succes pentru ca suntem încă destul de noi; și învățăm foarte mult din mers. Cum spuneam, pentru noi nu neapărat proiectele, ci oamenii sunt în centrul a ce facem.
Avem, însă, și proiecte ceva mai ample și demne de menționat aici: Coroană Verde pentru Regina Elisabeta (implementat în 2024), Pietonala Obor (în curs de implementare), Grădina Revoluției (proiectul nostru cel mai activ în acest moment bazat pe consultare publică), Petiția Calea Victoriei Pietonală Permanentă (cu peste 27.700 de semnături), #TrotuareLibere (cu străzi importante recuperate pentru pietoni), apeluri de idei (nu încă implementate, dar facem tot posibilul) și SpO în Săptămâna Verde (ocazional, facem ateliere cu copii).
Dacă e să facem o trecere în revistă mai pe larg, cel mai recent proiect realizat este Coroana Verde pe Regina Elisabeta, ce a presupus plantarea a 100 de copaci pe bulevardul central al Bucureștiului, Regina Elisabeta. Un proiect emoționant pentru noi ca echipă, în primul rând pentru că am plantat copacii în memoria lui George. Apoi, proiectul a fost parte din bugetarea participativă 2022 și a durat 2 ani până la plantarea propriu-zisă. Suntem mândri să vedem copacii și aspectul schimbat al bulevardului. Și ne gândim când trecem pe acolo “am reușit să facem asta să se întâmple”.
Apoi, tot recent, ne focusăm pe un nou proiect pe care ne dorim să îl vedem realizat în viitor: Grădina Revoluției – regenerare urbană în mijlocul orașului și crearea unui spațiu pentru oameni nu pentru mașini. E un prim pas pentru a avea un centru așa cum ne dorim. Pe termen lung, noi credem că centrul ar beneficia de pietonizarea permanentă a Căii Victoriei. Am lansat și o petiție în acest sens: Calea Victoriei – Pietonală permanentă – care a ajuns la peste 27.700 de semnături.
Important de menționat este și proiectul Pietonala Obor – proiect în care am colaborat cu Primăria Sectorului 2 și care se află în acest moment în curs de implementare. Dacă mergeți dinspre mijloacele de transport spre Piața Obor, puteți vedea șantierul și cum se conturează viitoarea stradă parțial pietonală.
#TrotuareLibere e ceva ce facem constant: vrem să redăm spațiu pietonilor și să ne asigurăm că există siguranță și accesibilitate pentru toată lumea.
Săptămâna Verde la SpO ne dă șansa să vorbim cu copii și să vedem orașul prin ochii lor. Credem mult în puterea educației și am vrea ca generațiile următoare de bucureșteni să se poarte mai frumos cu orașul și cu comunitatea lui.
ladiscutii.ro: Ce vă propuneți în continuare?
Ioana Tache: Pe scurt, să ducem la bun sfârșit toate proiectele începute și să continuăm să facem Bucureștiul un oraș mai prietenos cu oamenii.
Mai pe lung, ne dorim ca oamenii să înțeleagă că e nevoie să nu mai fim dependenți de mașini. Nu suntem absurzi și nu vrem să le interzicem, dar credem în promovarea altor mijloace de transport în comun. Ca exemple de bune practici avem benzile speciale pentru transport în comun, pistele pentru biciclete și străzile pietonale.
De asemenea, credem mult că e important ca toți locuitorii unui oraș, indiferent de modul în care aleg sau își permit să se deplaseze, să fie reprezentați și respectați.
În plus, știm că Bucureștiul duce lipsă de spațiu verde, cu doar 9 mp pe cap de locuitor comparat cu 26 mp, media europeană. Susținem toate demersurile de mediu tocmai pentru că știm că oamenii au nevoie de aer curat și un mediu de viață sănătos.
Răspunsurile la aceste nevoi pot părea evidente, însă, de multe ori, nu sunt, nu pentru toată lumea. La fel de importantă este și nevoia de educație în ceea ce privește mobilitatea urbană, accesibilitatea și sustenabilitatea. Ne propunem să ne ocupăm mai mult și de acest aspect.
ladiscutii.ro: De ce vi s-a pus pata pe Piața Revoluției? Ce vreți să faceți acolo? Ce se poate face cu „cartoful” din piață?
Ioana Tache: Grădina Revoluției a pornit din dorința de a câștiga un spațiu pentru oameni în centrul capitalei, transformând o zonă subutilizată (o parcare pentru doar 15 mașini) și o insulă de căldură, într-un loc de întâlnire, relaxare și socializare pentru toată lumea.
Prin acest proiect de regenerare urbană ne propunem să revitalizăm un spațiu istoric, un punct de interes atât pentru bucureșteni, dar și pentru alți turiști români sau străini. Desigur, nu facem asta singuri, ci cu ajutorul reprezentanților tuturor comunităților care împart spațiul și nu numai. Din vară și până acum, ne-am întâlnit cu zece grupuri țintă, pe care le-am consultat în legătură cu viziunea lor asupra zonei din jurul „Monumentului Renașterii”. Am avut focus grupuri cu skateri, revoluționari, ghizi turistici, copii, elevi, studenți la arhitectură, seniori, persoane cu dizabilități, angajați și rezidenți din zonă. Și vom continua discuțiile cu toți cei interesați de zonă.
Ce am aflat în urma consultării publice (prin metoda The Place Game*, implementată în premieră în România), nu diferă foarte mult de la un grup la altul: toată lumea își dorește mai mult verde, mai multă umbră, mai multe bănci, cișmele, curățenie și o mai bună valorificare a istoriei locului. În plus, skaterii își doresc o porțiune de mobilier urban dedicat și sunt dispuși să folosească spațiul cu precădere seara, iar copiii ar prefera și un loc de joacă.
Am aflat și ce vor oamenii să facem cu „cartoful”: nimic. Asociațiile de revoluționari nu au fost consultate în legătură cu acest monument și, în general, oamenii nu se simt reprezentați, dar nici nu există o alternativă. Singura soluție este să punem în valoare istoria locului, în jurul monumentului. Din culise: monumentul a primit diverse apelative de-a lungul timpului (și consultărilor publice), cum ar fi: „cartof”, „țepușă”, „obelisc” și, cel mai amuzant probabil, venit de la un copil de 8 ani în cadrul consultării pe care am făcut-o, „creierul lui Dumnezeu”. E de necontestat că zona are o încărcătură istorică enormă și acest lucru trebuie să fie respectat, dar e destul de clar că monumentul actual nu e cunoscut sau interpretat corect de trecători.
În acest moment, cel mai important nu este ceea ce vrem noi să facem, ci cum putem implementa cel mai bine, cu ajutorul autorităților vizate, dorințele bucureștenilor – aproape 800.000 fiind reprezentați prin focus grupurile pe care le-am facilitat. Următoarele etape cheie sunt: transmiterea unui raport către Primăria Municipiului București cu datele colectate și recomandări, care să fie luat în considerare la realizarea Planului Urbanistic General și organizarea unui eveniment stradal în primăvară cu participarea tuturor grupurilor consultate.
De menționat: Echipa de proiect lucrează în totalitate voluntar, logistica proiectului fiind finanțată de În ZONA TA, acțiune a Platformei de mediu pentru București, program strategic al Fundației Comunitare București și o instituție financiară.
ladiscutii.ro: Ce fel de oameni se implică în organizație? Ce fel de oameni v-ar plăcea să se implice? Cum se poate implica cineva?
Ioana Tache: Asociația adună oameni din mai multe domenii: urbanism, arhitectură, sustenabilitate, IT, comunicare & marketing, arte, dar și studenți și elevi. Este simpatic să știi că, dacă ai nevoie de ceva și „scrii pe grupul mare”, sunt toate șansele să te ajute cineva. Ne-ar plăcea să avem alături oameni implicați, din cât mai multe domenii noi, pentru a putea înțelege cât mai bine nevoile comunității.
Să te implici e simplu: ne poți scrie pe Insta, Facebook, TikTok sau mail și, de acolo, sigur găsești un loc potrivit în echipă. Orice voluntar este binevenit, având în vedere că toată activitatea echipei SpO se desfășoară în regim de voluntariat – cu cât mai multe forțe proaspete, cu atât mai bine pentru comunitate.
ladiscutii.ro: Ce funcționează în relația cu autoritățile? Când v-au surprins plăcut primăriile sau ministerele?
Ioana Tache: Relația cu autoritățile poate părea complicată, însă, cu determinare, dedicare și puțin efort, reușești să găsești sprijinul de care ai nevoie.
Contrar opiniei publice, am avut parte de deschidere și îndrumare din partea multor direcții și departamente din PMB sau Primăriile de Sector. Cel mai mult ne bucură să vedem că autoritățile devin încet-încet mai deschise la discuții și mai transparente decât în trecut.
În cazul proiectului „Grădina Revoluției”, a fost important ca autoritățile să realizeze ce beneficii aducem noi ca ONG, de exemplu consultarea publică. La fel și în cazul proiectului “Pietonala Obor” unde vocea oamenilor ne-a ajutat să câștigăm credibilitate în etapa inițială a proiectului.
ladiscutii.ro: Ce nu funcționează în relația cu statul? Când v-au blocat primăriile sau ministerele?
Ioana Tache: În primul rând, ne-au fost blocate proiecte “din fașă” de primării. Reticența cea mai mare este aceea că oamenii sunt împotriva acestor schimbări. Inițial, ele sunt percepute ca prea ambițioase. De multe ori, însă, impresia din birou e diferită de ce se întâmplă de fapt în societate. De asta, ne folosim consultarea publică sau petiția ca să le arătăm primarilor că și oamenii s-au săturat de starea actuală a orașului și sunt din ce în ce mai deschiși la schimbare.
Reticența inițială se transformă apoi în încrederea că proiectele sunt chiar dorite de cetățeni, iar de acolo colaborarea merge mult mai bine.
În al doilea rând, ne lovim frecvent de proceduri și birocrație, care duc la amânarea extremă a unor proiecte și intervenții necesare.
Un exemplu haios e o sesizare legată de deszăpezirea unei străzi: a durat atât de mult să fie înregistrată cererea că s-a topit zăpada.
Un exemplu un pic mai dureros pentru noi este acela că proiectul de bugetare participativă “Coroană Verde pentru Regina Elisabeta” a durat 2 ani de la depunerea proiectului și până la implementare. Am avut o perioadă mai zbuciumată în care simțeam că proiectul e blocat și că plantarea nu se va întâmpla deloc. Din fericire, când am tras un semnal de alarmă PMB s-a mobilizat, iar în primăvara anului 2024 am plantat împreună copacii.
Putem merge pe principiul „încearcă și vei afla”. De cele mai multe ori, dorințele societății civile pot fi nerealiste sau pot avea nevoie de un termen de implementare mult mai extins, ceea ce creează blocaje sau refuzuri. S-a întâmplat să așteptăm și câteva luni deblocarea unui proiect din cauza birocrației dar, la polul opus, am primit aprobări în nici 24 de ore.
ladiscutii.ro: Ce vă face să vă implicați pentru București? De ce merită luptat pentru oraș?
Ioana Tache: O altă vorbă de duh, „Schimbarea începe cu fiecare dintre noi”. Pornind de la moștenirea lăsată de George, văzând rezultatele proiectelor noastre și fiind conștienți că merităm cu toții un oraș mai bun, ne este suficient să ne implicăm în continuare.
Am trecut de etapa în care doar ne plângem de aspectele deranjante ale orașului fără să facem nimic. Am realizat că și o sesizare pentru parcare neregulamentară sau o cerere pentru montare de stâlpișori poate schimba strada pe care trăim. Stradă cu stradă, om cu om, vrem străzi și orașe pentru oameni.
La nivel personal, fiecare are motivații specifice pentru care au ajuns să se implice atât de mult: de la cei care s-au molipsit de la energia lui George, la cei care resimt zi de zi că orașul nu le răspunde nevoilor, la cei care au studiat și au soluții și nu înțeleg de ce nu sunt implementate, la cei care au copii și vor să le construiască un viitor mai bun, la bicicliști pentru care nu există loc în București, la cei care au călătorit mult și vor să vadă și la noi schimbările care au schimbat fața unor orașe din Europa și din întreaga lume, la tinerii care merg zilnic cu transportul în comun și au suferit într-un oraș care pune mașina pe primul loc șamd.
De menționat că vrem să facem schimbarea să se întâmple începând cu noi. Majoritatea membrilor folosesc aproape exclusiv mijloacele de transport alternative, facem acțiuni de curățenie și suntem conștienți de amprenta pe care noi o lăsăm în jur.
ladiscutii.ro: Ce i-ați spune cuiva care nu crede că merită să facă voluntariat? Cum l-ați convinge că societatea civilă poate schimba România?
Ioana Tache: Să intre în Străzi pentru Oameni! (Râde!) Să simtă direct cum e să faci o schimbare mică sau mare. Probabil toți voluntarii SpO, odată intrați în asociație, au realizat cât de importantă este o comunitate care are un țel comun. Chiar dacă fiecare ONG, asociație sau inițiativă civică are un număr mic de voluntari, impactul muncii poate fi foarte mare în comunitate. E de ajuns să identifici câteva ONG-uri din domenii care te interesează și poți vedea rezultate directe.
Noi nu avem o problemă în a atrage voluntari. Oamenii vin singuri la noi pentru că sunt încântați de demers. Voluntariatul, însă, e greu de susținut pe termen lung. Cu toții avem joburi și alte responsabilități, pot apărea situații neprevăzute și în viața personală. Ajungem uneori la epuizare, ne luăm o pauză și ne regrupăm ulterior. De asta, noi apreciem fiecare minut pus de fiecare voluntar pentru realizarea scopului comun. Fiecare se implică atât cât poate și avem răbdare unii cu alții. Și tot de asta, e important să fim mai mulți. Când unul nu poate, sunt alți 3 care să îl susțină – e singurul mod în care un ONG poate funcționa pe termen lung.
Când lansăm un demers, în special cele de consultare publică, atragem oamenii din jurul nostru constant – pe stradă, la evenimente. Pentru ei este mai de încredere să vorbească cu cineva din societatea civilă pentru că înțelege mult mai bine problemele de la firul ierbii, în comparație cu autoritățile. Așa că, societatea civilă devine puntea de legătură dintre cetățeni și autorități, facilitând schimbarea.
ladiscutii.ro: Cum ar arăta un oraș în care organizația „Străzi pentru Oameni” n-ar mai avea de ce să existe? Cum vă imaginați orașul ideal?
Ioana Tache: Nu am mai avea loc de copaci pe străzi și am avea prea multe trotuare libere, parcări accesibile, piste de biciclete, transport în comun, spații verzi la orice colț și locuri de întâlnire în aer liber. Glumim, oarecum.
Ideal, ne dorim ca mașinile să nu mai fie prioritizate în oraș și să fie folosite doar ca alternativă. Sunt multe exemple de orașe mari care au limitat folosirea mașinii în centru și au prioritizat pietonii și transportul alternativ – nu ne dorim lucruri imposibile. Desigur, asta a presupus mari eforturi atât din partea autorităților, cât și a cetățenilor.
Realist, continuăm cu proiecte de regenerare urbană și campanii educative despre mobilitate, sustenabilitate și accesibilitate.
Vrem ca narativa să se schimbe din „Dar pe Strada Discuției de ce nu plantați copaci?!”, în „Vin și eu alături de voi și dau o mână de ajutor acolo unde este nevoie”.
Toate proiectele Străzi pentru Oameni:
Coroană Verde pentru Regina Elisabeta
Petiția Calea Victoriei – pietonală permanentă
Concursuri, apeluri de idei și consultări publice:
Recuperarea Grădinii Episcopiei
Consultare publică: Soluții pentru Obor
*Informații despre ”The Place Game” (în engleză)
Fotografii: Arhivă SpO
la discuții 