Am stat la discuții cu Armine Vosganian despre viața de regizor, problemele cu care se confruntă cineva care își dorește o astfel de carieră în România și From East to West – Gamelan in Bucharest, următorul spectacol pe care îl regizează.

ladiscutii.ro: Cine ești? Ce ar trebui să știm despre tine?

Armine Vosganian: Sunt Armine, lector universitar, regizoare și actriță româncă de origine armeană care iubește deopotrivă filmul și teatrul. Am absolvit Actorie și Regie de Film în 2014 la UNATC, urmând un master de filmmaking la London Film School, iar în 2022 am devenit doctor în Cinema și Media. Ca scenarist și regizor am lucrat la proiecte de lungmetraj și serial documentar, film experimental și ficțiune. Sunt membru fondator al Teatrului Rampa, actor și videographer pionier în teatrul telematic românesc. De asemenea, sunt membru al Asociației Române a Femeilor în Artă, unde evoluez ca regizor de operă contemporană.

Sunt o persoană care nu prea știe să spună „nu”, mai ales când vine vorba de muncă, de proiecte artistice sau cursuri. Când îmi spune cineva că are o idee, mă bag, chiar și când poate nu am încredere în mine că pot să duc și învăț pe parcurs.

ladiscutii.ro: Cum e viața de regizor în România? Cu ce te confrunți?

Armine Vosganian: În România, ca în oricare altă țară, există avantaje și dezavantaje. Da, ne gândim prima oară la bani, că artiștii sunt plătiți mai puțin, dar eu, personal, am avut o altă experiență. La Londra am învățat foarte mult, am avut mai puține posibilități față de cele din țară, dar multe din proiectele pe care le-am realizat au fost, până la urmă, create tot cu colegii din facultate din București cu care m-am reîntâlnit la Londra. De asemenea, mă întorceam foarte des în România să joc cu compania Rampa, așa că poate vina este la mine că nu am tăiat cordonul ombilical. Acum sunt înapoi aici de câțiva ani.

Predau în două facultăți, lucrez la documentare și regizez spectacole de teatru și operă muzicală, dar nu mă pot întreține fără ajutorul părinților mei, ceea ce este un pic trist la 32 de ani. Am norocul de a avea lângă mine oameni care mă susțin, actori și scenografi minunați cu care creăm spectacole, în primul rând pentru a ne ține mintea activă și recompensele vin. În afară de validarea financiară, care nu este constantă, uneori mai apare frustrarea de a nu fi validat în sine pentru ce ai creat și aici mă refer la numărul de spectatori din România pe care este greu să îl atragi, mai ales când vine vorba de film documentar sau de spectacole experimentale.

Sunt o persoană care încă lucrează la stima de sine. Cu fiecare proiect nou, simt că nu știu nimic și o iau de la zero. Sunt mulți artiști care simt acest lucru. Arta poate să vină cu narcisism, dar și cu smerenie. Redevin mândră de ce am realizat abia când îmi cere cineva CV-ul și mă uit peste el și îmi aduc aminte câte proiecte am făcut, doctoratul și așa mai departe, dar, în principiu, creierul meu este în permanență ocupat cu ce aș mai putea îmbunăți la mine ca om și ca artist și, poate din această cursă cu mine însămi, vin și multe blocaje pentru că uit să mă bucur pur și simplu de proces.

ladiscutii.ro: Care este următorul proiect pentru care lucrezi?

Armine Vosganian: Acum scriu aceste rânduri după mai multe ore de montaj video al unui concert la care vă invit cu drag sâmbătă, 9 noiembrie 2024, începând cu ora 20:00, la Universitatea Națională de Muzică București. Este un concert unic, primul în care publicul va putea asculta muzică contemporană creată de compozitori români special pentru ansamblu de gamelan, niște instrumente superbe aduse special din Bali și ne vor transpune în transă. From East to West – Gamelan in Bucharest, Sonimagicon, susținut de ansamblul Jepun Bali are loc în cadrul unui festival, Festivalul Internațional de Muzică Meridian, la care eu țin foarte mult pentru că mi-a deschis ușa ca regizor încă din anul 2017.

Concertul începe cu Balinese Interferences performance sincretic cu muzică și dans live, bandă electronică, video filmat, editat cu imagini generate de inteligență artificială. Muzica este compusă de mama mea, Mihaela Vosganian, conceptul coregrafic este semnat de Liliana Iorgulescu, iar performerii sunt Dewi Pradnyani, Bianca Geantă și Dennis Ilie. Vă aștept cu drag!

ladiscutii.ro: Ce îi transmiți unui tânăr care ar vrea să devină regizor?

Armine Vosganian: Ce aș sfătui tinerii, ce îi sfătuiesc, de fapt, pe toți studenții mei, este să fie curioși, să citească, să se uite la filme și să meargă la teatru. Vor ajunge să se cunoască mai bine și să își dea seama daca pot trăi fără să fie în acest mediu. Dacă poți face altceva și simți că poți trăi liniștit fără să fii pe platou de filmare sau pe scenă, atunci mai bine te reprofilezi.

Sursă fotografii: Arhivă Armine Vosganian